Publicat pe

Mustarul

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Muștarul este denumit și condimentul natiunilor, el fiind cunoscut și folosit pe întreg globul.

În Egiptul Antic, populația prepara carnea cu semințe de muștar. Romanii îl foloseau ca medicament împotriva ciumei, febrei musculare sau a mușcăturilor de șarpe.

Romanii îl utilizau și la prepararea mustului, iar de aici se spune că îi vine numele de muștar.

La ora actuală există trei specii de muștar cunoscute – alb, negru și brun.

Boabele de muștar conțin substanțe minerale precum calciu, magneziu, potasiu, proteine, lipide, ulei esențial, mucilagii, sinapină cel care dă gustul amărui, un ferment – mirozină. Substanța activă este sinigrozidul.

Muștarul are numeroase indicații terapeutice. Este folosit în astm, bronșită, pneumonii, reumatism, nevralgii și gripe.

De asemenea, el este recomandat și în cazul celor care suferă de constipații, lipsa poftei de mâncare.

El ajută și la metabolizarea grăsimilor.

Totuși, muștarul are și contraindicații. O cantitate prea mare de muștar poate produce inflamații la nivelul tractului gastrointestinal.

Există și uleiul din semințe de muștar ce poate fi folosit la gătit, în cosmetică sau la tratarea unor afecțiuni.

Uleiul se obține prin presarea la rece a semințelor de muștar.

Uleiul esențial din muștar, izotiocianat de alil, are efect bactericid și bacteriostatic ceea ce permite legumelor, să își păstreze prospețimea.

(10)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Despre Seleniu

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cercetatorii au descoperit ca femeile insarcinate cu un nivel scazut de minerale au un risc de patru ori mai crescut de a dezvolta preeclampsia. Aceasta afectiune apare in timpul sarcinii si determina cresterea tensiunii arteriale, deteriorarea rinichilor si reduce fluxul de sange catre placenta – ceea ce poate duce la complicatii ale sarcinii.

Acest nutrient important este vital pentru functionarea sistemului imunitar. Impreuna cu vitamina E, vitamina C si vitamina B3, seleniul actioneaza ca si antioxidant in lupta cu radicalii liberi din organism. Se crede ca ajuta in prevenirea cancerului, s-a dovedit important in fertilitatea masculina

Un nivel ridicat de seleniu este asociat cu o reducere a riscului de aparitie a cancerului colorectal, se arata intr-o cercetare recenta.

Oligoelement esential pentru mentinerea sanatatii, seleniul pare sa fie asociat si cu protectia fata de cancerul de colon..

La aceasta concluzie a ajuns o echipa formata din oameni de stiinta de la Universitatea din Newcastle, Marea Britanie, de la Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului si de la Colegiul Regal al Medicilor din Irlanda.

In cadrul studiului, specialistii au analizat probe de sange si informatii privind stilul de viata provenind de la peste 520.000 de voluntari din tari din Europa Occidentala.

S-a observat ca in randul persoanelor care aveau un nivel mare de seleniu exista o incidenta mai mica de cancer colorectal.

Specialistii spun ca in ultimii ani s-a manifestat un dezinteres fata de asocierea seleniu – cancer din cauza unor studii care au aratat ca persoanele care au o dieta echilibrata, dar care iau si suplimente cu acest mineral, risca boli precum diabetul zaharat de tip 2.

Surse naturale de seleniu sunt: carnea rosie, ouale, pestele, carnea de pui, vegetalele, organe (rinichi, ficat), germenii de grau, drojdia de bere, usturoiul.

(8)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina U

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Mulţi specialişti susţin că vitamina U nu este de fapt o vitamină, ci este un termen folosit care se referă la enzima S-methylmethionine enzima S. Această substanţă şi-a câştigat popularitate în anii 1950, ca leac pentru ulcerul duodenal şi cel peptic. Studiile au indicat că enzima S-methylmethionine consumată sub formă de suc de varză calmează ulcerul.

De asemenea, aşa-numita vitamină U ajută la regenerarea mucoasei pereţilor stomacului şi intestinelor, are efect pozitiv în tratarea bolilor cardiovasculare şi în tratarea unor probleme ale pielii, ajută la reglarea colesterolului, este benefică în boli de inimă, precum şi în tratarea unor probleme ale pielii. În plus, vitamina U contribuie la coagularea sângelui şi formarea trombocitelor, fiind utilă astfel în prevenirea anumitor tipuri de anemie şi hemofilie.

Surse de vitamina U: frunzele verzi de varză şi grâu. Cea mai frecventă modalitate de a consuma vitamina U este sucul de varză proaspă.

Studiile nu au precizat încă nivelul de toxicitate, de aceea, cei interesaţi de includerea în dietă a suplimentelor cu vitamina U ar trebui să consulte un medic.

(11)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina B4

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vitamina B4 face parte din complexul de vitamina B, extrem de benefice pentru organismul uman. Este utila in tratarea a numeroase afectiuni, ajuta la intarirea sistemului imunitar, previne infectiile si imbatranirea prematura.

Vitmina B4 este esentiala pentru producerea de celule noi si participa la formarea ADN-ului si ARN-ului. Este utila si in stabilizarea nivelului de zahar din sange si este folosita pentru prevenirea si tratarea diabetului.

itamina B4, cunoscuta si sub numele de adenina , este o vitamina solubila in apa. Este o substanta care actioneaza ca o coenzima alaturi de alte substate, precum vitamine si minerale, pentru a produce energie.

Vitamina B4 ajuta si la formarea de ADN si ARN si la trasportul de energie necesar diverselor procese din organismul uman. De asemenea, este utila si pentru dezvoltarea si functionarea corecta a celulelor.

Participa si la procesul de dezvoltare al tesuturilor organismului uman, intareste sistemul imunitar si mareste rezistenta la infectii.

Ajuta la echilibrarea nivelului de zahar din sange, previne degenerarea celulara si mutatiile, incetineste activitatea radicalilor liberi si previne imbatranirea prematur

itamina B4 participa la numeroase procese metabolice. Mareste productia de anticorpi care ajuta la combaterea infectiilor. Ajuta la asimilarea tuturor vitaminelor din complexul B, indeparteaza oboseala, slabiciunea si debilitatea.

Ajuta la formarea celulelor si la dezvoltarea normala a organismului uman. Intareste sistemul imunitar si este benefica in procesele digestive.

Vitamina B4 este folosita si in tratarea a numeroase afectiuni, precum ulcerul, constipatia, indigestia, alopecia, sinuzita sau tahicardie. Reduce nivelul de colesterol din organism si este benefica si pentru prevenirea si tratarea problemelor capilare.

Vitamina B4 se gaseste in surse vegetale, in special in condimente si ierburi aromatice:

  • paine
  • cereale integrale
  • miere
  • polen de albine
  • propolis
  • laptisor de matca
  • fructe
  • legume
  • menta
  • ghimbir
  • cimbru
  • cuisoare
  • macese
  • drojdie
  • jojoba.

Printre simptomenele deficientei de vitamina B4 se numara:

dezvoltarea defectuoasa a articolului

  • afectiuni ale pielii si sangelui
  • deranjamente stomacale
  • slabiciune musculara
  • hipoglicemie
  • sensibilitate la insulina
  • constipatie
  • greata
  • depresie
  • anemie
  • oboseala
  • ameteala
  • alergii
  • infectii
  • sistem imunitar slabit.

Afectiuni care pot fi tratate cu ajutorul vitaminei B4

  • cancer
  • constipatie
  • indigestie
  • ulcer
  • anemie
  • arteroscleroza
  • colesterol
  • diabet
  • hipertensiune
  • Alzheimer
  • dureri de cap
  • insomnie
  • scleroza multipla
  • Parkinson
  • cataracta
  • alopecia
  • matreata
  • palpitatii
  • infectii
  • artrita
  • guta
  • astm
  • alergii
  • bronsita
  • sinuzita
  • crampe musculare
  • infertilitate
  • vaginita
  • acnee
  • psoriazis
  • gingivita
  • stres.

(7)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Acidul folic

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Nu exista nici un dubiu ca acidul folic este foarte important pentru sanatate si confort. Pe langa sanatatea inimii, a creierului si a colului uterin, acidul folic este responsabil pentru ameliorari in multe alte afectiuni. De exemplu, pacientii cu boli renale terminale au nivelul de hemocisteina extrem de ridicat si pot fi protejati de evenimente cardiovasculare prin suplimentarea cu acid folic si vitaminele B6 si B12. Pacientii bolnavi de diabet au de asemenea hemocisteina ridicata, acidul folic intervenind cu succes. Studii recente indica si legaturi intre un nivel scazut de acid folic si boli asociate cu imbatrinerea: pierderea auzului, psoriazis.

O singura vitamina, acidul folic, are un efect atat de profund asupra sanatatii noastre! aceasta nu e de mirare daca ne gandim la rolul vital pe care il are in sinteza ADN-ului si in metabolismul hemocisteinei.

Acidul folic ajuta la dezvoltarea si regenerarea celulelor obisnuite, fiind in special important in primele saptamani de dezvoltare a bebelusului din burtica. Ajuta la formarea corecta a creierului si maduvei spinarii bebelusului, fara care exista un risc mai mare de pierdere a sarcinii, respectiv riscul de 1 la 1000 ca bebelusul sa aiba un defect de tub neural. Si dupa nasterea bebelusului, acidul folic continua sa fie un nutrient foarte important pentru mamicile care alapteaza dar – si pentru cele care aleg sa nu alapteze. Pregnacare – este un complex de vitamine ideal pentru femeile insarcinate dar si pentru cele care alapteaza.

Acidul folic, sau vitamina B9, contribuie la formarea de celule sanatoase si joaca un rol foarte important in prevenirea anomaliilor sistemului nervos si ale coloanei vertebrale la fat. Fiind o substanta hidrosolubila, acidul folic nu ramane prea mult timp in corp, asa ca trebuie luat in fiecare zi pentru a actiona eficient. In perioadele de crestere intensa si in timpul sarcinii, cerintele corpului cu privire la aceasta vitamina sunt mai mari. 

Acidul folic este de asemenea implicat in prevenirea cancerului cervical (cancerul colului uterin). Displazia cervicala (aparitia unor celule anormale la suprafata cervixului) poate evolua in cancer al colului uterin, daca este netratata. Din fericire insa, ea este usor de detectat prin testul Pap (Papanicolaou) si se trateaza eficient prin suplimentarea cu folat (0,8-3 mg pe zi).

Spina bifida este un defect congenital care implica dezvoltarea incompleta a tubului neural sau a oaselor care il acopera. Denumirea spina bifida provine din limba latina si inseamna in traducere literala coloana „rupta“ sau „deschisa“. Bebelusii care se nasc cu spina bifida oculta adesea nu manifesta semne sau simptome exterioare. Coloana vertebrala nu iese prin piele, desi pot avea un smoc de par, un semn din nastere sau o gropita pe piele deasupra partii de jos a coloanei.

Exista o serie de motive pentru care este important sa consumam cantitatile necesare de acid folic. Poate cel mai important este cresterea celulelor si regenerarea lor. Un articol recent din New York Times considera acidul folic ca fiind unul dintre cei mai „zemosi micronutrienti” gasit in alimente iar multe studii sugereaza ca lipsa acidului folic poate duce la boli mentale, cum ar fi depresia.

Potrivit oamenilor de stiinta, femeile care esueaza in luarea acidului folic la inceputul sarcinii ar putea ameninta abilitatea de a vorbi a propriilor copii. Un studiu a relevat faptul ca mamele care nu iau suplimente de vitamine sunt de doua ori mai predispuse sa aiba copii cu severe intarzieri de vorbire.- veti citi:Severe intarzieri de vorbireAcidul folic nu este important numai pentru nastereAcidul folic joaca un rol in dezvoltarea copiluluiAcidul folic si sarcina: importanta, surse si dozareDespre Alimentatia corecta in timpul sarciniiSarcina in 40 de saptamaniAplicatia Odiseea Sarcinii: Calculator de sarcina si tot ce trebuie sa stii despre sarcinaSuport si grupuri de burticiJurnal de sarcina si Geanta Bebelusului 

Desi rolul acidului folic in prevenirea anumitor defecte congenitale este clar, multe femei aflate la o varsta fertila nu par sa ia in seama mesajul inainte de sarcina, sugereaza un nou sondaj de opinie.De ce? Medicii lor nu le spun in mod obisnuit sa ia vitamine zilnic – cu un continut de 400 micrograme de acid folic – inainte de conceptie.

Cu toate ca legumele verzi sunt surse foarte bune de folat, putine persoane au grija sa consume o cantitate suficienta, iar la gatit se distruge oricum majoritatea folatului.

In aceasta situatie, specialistii sunt de parere ca toata lumea ar trebui sa-si asigure zilnic un supliment de 0,4 mg de acid folic (0,6 mg pentru femeile insarcinate). Si pentru ca acidul folic are nevoie de vitaminele B12 si B6 drept catalizatori pentru a-si realiza functiile cu eficienta maxima, se recomanda ca suplimentul zilnic sa fie o combinatie din cele trei. Doza indicata pentru B12 variaza intre 0,5 si 1 mg/zi, iar pentru B6 intre 10 si 250 mg/zi.

S-a observat ca 15 pana la 38 la suta dintre adultii suferind de depresie prezinta un nivel scazut de acid folic in sange. Intr-un experiment recent, efectuat asupra a 20 de pacienti cu afectiuni depresive, de varsta medie, un tratament cu 50 mg metilfolat pe zi a avut ca rezultat 81% raspuns pozitiv in sase saptamani. Administrarea unui supliment de 15 mg metilfolat pe zi, in completarea tratamentului cu antidepresive standard, are de asemenea efect pozitiv. Cercetatorii de la Scoala Medicala Harvard au aratat ca bolile cronice cum ar fi artrita reumatoida, anumite tratamente impotriva cancerului, alcoolismul, sau o dieta saraca pot duce la o deficienta folata, si deci la cresterea riscului de depresie.

Ipoteza ca homocisteina este un potential factor de risc pentru boli coronariene a aparut pentru prima data in 1986. De atunci, numeroase studii au confirmat ca un nivel ridicat de homocisteina creste nu numai riscul de boli coronariene, dar si riscul de atac de cord, infarct, boli vasculare periferice (de exemplu claudicatie intermitenta). Nivelul mediu de homocisteina in sangele unui adult este de circa 10 micromoli/litru.

(85)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina B12

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vitamina B pentru stres Creierul are nevoie de Vitamina B pentru a crea enzime, proteinele care grabesc reactiile chimice ale organismului. Acestea sunt necesare pentru toate functiile organismului, insa influenteaza mult puterea de concentrare si abilitatile cognitive. In ultima vreme, cercetatorii au descoperit ca exista o legatura stransa intre vitaminele din complexul B si stres, ceea ce ar putea avea un impact pe termen lung si in ceea ce priveste depresia.

Vitamina B se obtine din lactate, peste si carne (mai ales ficat), zilnic fiind nevoie de 2mg de B6 si de 1 mcg de B12. La fel de bun este si magneziul in situatii stresante sau pentru a le preintampina.

Vitamina B12 constituie cel mai puternic factor antianemic cunoscut pana in prezent. Desi este hidrosolubila, B12 se acumuleaza totusi, intr-o masura oarecare, in ficat, rinichi, plamani si splina. Cantitatea de vitamina ramasa nu este importanta si nu poate avea un efect toxic.

Surse de vitamina B12

Vitamina B12 se gaseste cu precadere in produsele de origine animala: carne de pui, vita, porc, mai ales in ficat; lapte, produse lactate; oua; fructe de mare: crabi, stridii, scoici; somon, ton.

Pentru vegetarieni, alegerea perfecta sunt cerealele fortificante pentru micul dejun.

Cantitatea zilnic necesara pentru un adult este de 2,4 mcg vitamina B12 pe zi.

Functiile vitaminei B12

1. Joaca un rol decisiv in buna functionare a sistemului nervos, ajutand la formarea tecii de mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase in tot corpul. Datorita acestei functii, vitamina B12 constituie un aliat pretios in mentinerea acuitatii simtului tactil si auditiv, in perceptia durerii, in echilibru, ca si pentru sporirea capacitatii de invatare, impiedicarea pierderilor de memorie si pastrarea aplombului mental;

2. Participa la procesul de reinnoire celulara, la sinteza AND-ului, a fierului, a vitaminei C, a acidului pantotenic, folic si la sinteza vitaminei B15;

3. Intervine in procesul de maturizare a globulelor rosii, inlaturand astfel oboseala si anemia.

4. Participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor;

5. Contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a celor din maduva osoasa;

6. Are rol benefic asupra tractului gastrointestinal.

7. In plus, aceasta vitamina are un rol important si in protejarea celulelor hepatice, datorita proprietatii ei de a impiedica depunerea grasimilor in ficat.

Deficienta de vitamina B12

Cand sistemul digestiv este inapt sa absoarba aceasta vitamina, apare un deficit, iar un regim alimentar inadecvat – tipic mai ales pentru vegetarienii convinsi, care nu consuma nici produse lactate si nici oua, poate genera carente de vitamina B12. De asemenea, persoanele in varsta sunt predispuse la deficitul mentionat.

Simptomele comune asociate cu deficienta de vitamina B12 pot include constipatie, pierderi de memorie, dificultati in mersul pe jos sau cand faci miscare, anemie, tulburari ale starii de spirit, amorteala, inflamarea limbii, dezorientare, deteriorarea tecii de mielina si dementa.

O cantitate insuficienta de vitamina B12 ar permite eliminarea unei substante numita homocistina care, atunci cand depaseste un anumit nivel, devine nociva pentru celulele cerebrale.

In acelasi timp, pe baza proprietatii sale procoagulante, care reprezinta un pericol pentru peretii arterelor, homocistina ar putea fi legata si de maladiile cardiovasculare.

Importanta pentru bebelusi

Vitamina B12 este indispensabila pentru crestere. Femeile insarcinate sau cele care alapteaza au nevoie de extra portii de vitamina B12, la fel ca si de toate celelalte sunstante nutritive esentiale. Acestea trec in planceta in timpul sarcinii si contribuie la dezvoltarea copilului. Si sugarii hraniti de la pieptul mamei au nevoie sa primeasca acesti nutrienti.

Lipsa lor poate provoca importante probleme pentru sanatatea celor mici.

(33)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina B1

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vitamina B1 (tiamina, aneurina)

Vitamina B1 prezinta importanta indeosebi in metabolismul proteinelor si al glucidelor, apoi in functionarea normala a sistemului nervos central si, cu precadere, a celui periferic, a aparatului digestiv si a glandelor endocrine, in procesul de crestere, in absorbtia intestinala a grasimilor etc. Tiamina (cum mai este numita vitamina B1) favorizeaza depunerea glicogenului in ficat si accelereaza procesul de eliminare a urinei, fiind indispensabila in transformarea hidratilor de carbon in lipide si mijlocind astfel obtinerea de surse suplimentare de energie. De asemenea, ea mentine sanatos sistemul nervos in totalitatea lui, imbunatateste tonusul muscular, contribuie la apararea organismului impotriva infectiilor etc.

Tiamina este recomandata

In tratarea a numeroase afectiuni, cum ar fi: anorexie, intarzieri in crestere, digestie lenta, tulburari de sarcina si alaptare, colite, stres, iritabilitate, anemie, greata, oboseala generala si convalescenta, ateroscleroza, tulburari de ritm cardiac, arsuri, nevrite si polinevrite („vitamina antinevritica”), beri-beri („vitamina antiberi-beri”), dureri diferite, hemoragii cerebrale, tromboze, boli infectioase ale sistemului nervos, insuficienta cardiaca, miocardite („vitamina inimii”), insuficiente hepatice, hepatite si ciroze, guta, algii reumatismale, dermatoze etc. Trebuie avut in vedere faptul ca tiamina este sinergica cu celelalte vitamine din complexul B (cum sunt si acestea intre ele) si ca, din pacate, nu este stocata in corp, trebuind deci sa fie inlocuita zilnic.

La adultii sanatosi, necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,7 (1-2 mg), in functie de intensitatea activitatii depuse, de natura si calitatile factorilor de nutritie ce alcatuiesc ratia alimentara, de starile fiziologice si de varsta. La femei, in perioada sarcinii, sunt necesare cea 2,5 mg tiamina pe zi. Copiii sub un an au nevoie de 1 mg tiamina pe zi, acest necesar sporind apoi pe masura inaintarii in varsta, apropiindu-se treptat de cel al adultilor. In unele stari patologice ale sistemului nervos (nevrite si polinevrite, tulburari ale metabolismului glucidic, proteic si hidric etc.), se impune suplimentarea, in mod corespunzator, a aportului de tiamina. Hrana bogata in glucide si alcoolul sporesc cerintele in vitamina Bl iar cea bogata in proteine si in grasimi face ca aceasta sa scada.

Carenta de vitamina B1,

se manifesta prin diferite tulburari nervoase (astenie, nervozitate si iritabilitate, apatie, insomnii, slabirea atentiei si a memoriei etc.), ca si prin scaderea capacitatii de munca, aparitia unor tulburari cardiace (indeosebi hipotensiune arteriala, amorteli, dureri si furnicaturi in membre), a unor tulburari gastrointestinale (anorexie, greturi si varsaturi, constipatie cronica etc.). In formele severe de insuficienta vitaminica (avitaminoza) se poate ajunge la instalarea bolii „beri-beri”, destul de rar intalnita in tara noastra. Cazurile de hipovitaminoza B1 sunt rare, carenta respectiva putandu-se corecta prin consum de drojdie de bere, grau germinat, diferite viscere si alte alimente bogate in aceasta vitamina, in paralel cu suplimentarea aportului de proteine si cu diminuarea celui de glucide. Hipovitaminoza tiaminica poate aparea, uneori, la sugari, copii si adolescenti, precum si in cazul alimentatiei hiper-glucidice, in special prin consum exagerat de zahar si de prajituri. Eficienta sanogen-terapeutica a acestei vitamine sporeste prin asociere cu vitaminele B2, B9, C, E, precum si in prezenta manganului.

Tiamina este foarte sensibila la caldura si in mediu alcalin, stabila la lumina si la aer, foarte solubila in apa si insolubila in grasimi. Ea este singura vitamina din complexul B care se inactiveaza la caldura, pregatirea culinara de lunga durata producand pierderi de 30 pana ia 70 sau chiar 80%. Cartofii adaugati la prepararea mancarurilor au proprietatea de a absorbi si de a pastra aceasta vitamina. Aportul de tiamina este diminuat si prin consumul excesiv de alcool, de fumat, de medicamente, cu continut de cofeina, cum ar fi cinetidina sau indometacina. Tot dusmani ai vitaminei B1 sunt si anticonceptionalele, diminuantele aciditatii gastrice, precum si stresul de orice natura. Frigerea si fierberea carnii produc o pierdere de tiamina de cca 30%, in timp ce coacerea nu distruge decat o parte infima din aceasta vitamina. Exceptie face painea care, prin prajire, pierde cea 30% din tiamina.

Conservarea cu sare si congelarea pastreaza o buna parte din vitamina B1. Tiamina este sintetizata de bacterii si de plante, dar in cantitati insuficiente fata de nevoile organismului. Ea are actiune antagonista vitaminei A, de protejare a vitaminei C si favorizanta a depunerii glicogenului in ficat, in corelare cu insulina. Administrarea de supradoze de tiamina poate provoca deficite vitamina B6, precum si pierderi din celelalte vitamine din complexul B, lucru valabil pentru toate vitaminele din acest complex, atunci cand oricare dintre ele este administrata singura si pe o perioada indelungata.

(11)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

VITAMINA B2.

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

VITAMINA B2. Numită şi riboflavină este mai puţin cunoscută dar este absolut indispensabilă vieţii. În lipsa vitaminei B2 organismul nu poate procesa şi nici folosi nici vitamina B3, nici B6, nici acidul folic. De asemenea vitamina B2 este necesară pentru procesarea aminoacizilor şi a grăsimilor.Riboflavina face posibilă absorbţia de fier din alimentele consumate şi participă la transformarea carbohidraţilor în energia necesară corpului.

Vitamina B2 are şi rol antioxidant având puterea de a preveni cancerul. Pentru tratamentul migrenelor este nevoie de până la 400 mg pe zi de vitamina B2.

În mod normal, o persoană are nevoie zilnic de aproximativ 2 mg de vitamina B2. Consumul unor cantităţi suficiente de riboflavină în mod constant de-a lungul vieţii previne apariţia cataractei şi a ulceraţiilor gambei.

Deficienţa de riboflavină apare la cei care nu se hrănesc corespunzator, la anemici, la persoanele cu sindromul oboselii cronice.

O categorie aparte o reprezintă femeile însărcinate; la acestea, carenţa vitaminei B2 favorizează apariţia unei afecţiuni numite preeclamsie şi care se manifestă prin presiunea arterială crescută, retenţie de lichid, risc crescut de hemoragii. Deşi carenţa de vitamina B2 nu este factorul declanşator al acestei maladii s-a constatat că carenţa de vitamina B2 poate mări de 5 ori riscul acestei boli.

Principalele surse de vitamina B2 sunt laptele şi produsele din lapte, ouăle, carnea de pui, organele de animale (ficat, rinichi), cereale nedecorticate. Riboflavina se găseşte în cantităţi mai mici în spanac, broccoli, asparagus. Aportul zilnic de vitamina B2 poate fi completat cu suplimente care se găsesc sub formă de multivitamine.

(17)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina B3

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vitamina B3 este una din cele 8 vitamine B. De asemenea, este cunoscut sub numele de niacina (acid nicotinic) și are 2 alte forme, niacinamida (nicotinamida) și inozitol hexanicotinat, care au efecte diferite de niacina.

Toate vitaminele B ajuta organismul sa converteasca produsele alimentare (glucide) in combustibil (glucoza), care este utilizat pentru a produce energie. Aceste vitamine B, adesea menționate ca vitamine din complexul B, ajuta, de asemenea, corpul sa foloseasca grasimile și proteinele. Complexul de vitamine B este necesar pentru o piele, par, ochi, și ficat sanatoase. Ele ajuta, de asemenea, funcția sistemului nervos în mod corespunzător.

Niacina, de asemenea, ajuta organismul sa produca diferiti hormoni legati de sex si de stres, în glandele suprarenale și alte părți ale corpului. Niacina ajută la îmbunătățirea circulației.

Toate vitaminele B sunt solubile în apă, ceea ce înseamnă că organismul nu le stocheaza.

Se pot satisface toate nevoile corpului de vitamina B3 prin dieta. Alcoolismul este principala cauza de deficit de vitamina B3.

Simptomele de deficit ușor includ indigestie, oboseala, afte, varsaturi si depresie. Deficitul sever poate provoca o afecțiune cunoscută sub numele de pelagra. Pelagra se caracterizează prin piele crăpata, solzoasa, dementa si diaree. Acesta deficienta este în general tratata cu o dietă nutrițională echilibrată și suplimente de niacina. Deficitul de niacina, de asemenea, poate cauze senzatia de arsură în gură și o umflare a limbii de culoare rosu deschis.

Doze foarte mari de vitamina B3, disponibile pe baza de prescriptie medicala, au fost studiate pentru a preveni sau ameliora simptomele următoarelor condiții. Cu toate acestea, in doze mari niacina poate fi toxica. Nu trebuie să luați doze mai mari decât doza zilnică recomandată cu excepția recomandarii si medicului. Cercetatorii incearca sa determine daca inozitolul hexanicotinat are beneficii similare, fara efecte secundare grave, dar până acum rezultatele sunt preliminare.

Conditii si afectiuni in care vitamina B3 este de ajutor

Colesterol ridicat

Niacina – dar nu niacinamida – a fost folosita din anii 1950 pentru a încerca reducerea colesterolului LDL („rau”), și trigliceridelor (grăsimi) din sange. Cu toate acestea, efectele secundare pot fi neplacute si chiar periculoase. Doze mari de niacina duc la înroșirea pielii, tulburări gastrice (care dispar de obicei in cateva saptamani), dureri de cap, amețeli și vedere încețoșată. Există un risc crescut de afectare a ficatului. O formă de niacina cu eliberare prelungita reduce înroșirea feței, dar utilizarea sa pe termen lung este asociata cu leziuni hepatice. În plus, niacina poate interacționa cu alte medicamente care scad colesterolul (vezi „Interacțiuni posibile”). Tu nu ar trebui să se ia niacina, in doze mari, fără supravegherea medicului.

Ateroscleroza si boli de inima

Într-un studiu, oamenii cu boli de inima existente au încetinit progresia aterosclerozei prin luarea de niacina, împreună cu colestipol. Ei au avut mai putine atacuri de cord si decese, de asemenea.

Într-un alt studiu, persoanele cu boli de inima si colesterol ridicat, care au luat niacina, împreună cu simvastatina au avut un risc mai mic de a avea primul atac de cord sau accident vascular cerebral. Riscul de deces a fost de asemenea mai mic. Într-un alt studiu, barbatii care au luat niacina păreau sa reduca riscul de a avea un al doilea atac de cord, deși nu de a reduce riscul de deces.

Diabet

Unele dovezi sugereaza ca niacinamida (dar nu niacina) ar putea ajuta la întârzierea momentului în care va trebui să se ia insulina in diabetul zaharat de tip 1. În diabetul zaharat de tip 1, sistemul imunitar al organismului ataca eronat celulele din pancreas care fac insulina, si în cele din urmă le distruge. Niacinamida poate ajuta la protejarea acestor celule pentru un timp, dar sunt necesare mai multe cercetari pentru a sti sigur.

Cercetatorii au analizat, de asemenea, daca la doze mari de niacinamida s-ar putea reduce riscul de diabet zaharat de tip 1 la copii cu risc de boala. Un studiu a constatat că a făcut-o, dar un altu,l mai mare, a constatat că nu a protejat împotriva dezvoltarii de diabet zaharat de tip 1. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a ști sigur.

Efectul niacinei asupra diabetului de tip 2 este mult mai complicat. Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au un nivel ridicat de grăsimi și colesterol in sânge. Niacina, de multe ori împreună cu alte medicamente, poate reduce aceste niveluri. Cu toate acestea, niacina poate ridica, de asemenea, nivelul de zahar din sange, ceea ce este deosebit de periculos pentru cineva cu diabet zaharat. Din acest motiv, personele cu diabet zaharat ar trebui să ia niacina numai atunci când sunt instruite în acest sens de către medicul lor, și ar trebui să fie monitorizate cu atenție pentru a controla nivelul de zahăr din sânge.

Osteoartrita

Un studiu preliminar a sugerat că niacinamida poate ameliora simptomele de artrita, inclusiv creșterea mobilității articulare și reducerea cantității de medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS) necesare. Sunt necesare mai multe cercetari.

Alte conditii

• Boala Alzheimer – Studiile pe populatie arata ca persoanele care primesc niveluri mai ridicate de niacina in dieta lor, au un risc mai mic de boala Alzheimer. Cu toate acestea, nu exista studii care sa fi evaluat suplimentarea cu niacina.

• Cataracta – Un studiu de populatie a constatat ca persoanele care au primit multa niacina din dieta lor au avut un risc mai mic de a dezvolta cataracta.

• Afectiuni ale pielii – Cercetatorii studiaza formele topice de niacina ca tratamente pentru acnee rozacee, imbatranire si prevenirea cancerului de piele, deși este prea devreme pentru a ști dacă acestea sunt eficiente.

• Cercetatorii studiaza, de asemenea, utilizarea de vitamina B3 in tratarea ADHD, migrene, amețeli, depresie, rău de mișcare și dependența de alcool. Dar nu există nici o dovadă că aceasta ajută la tratarea oricarei dintre aceste condiții.

Surse alimentare:

Cele mai bune surse alimentare de vitamina B3 se gasesc in sfecla, drojdie de bere, ficat de vita, rinichi de vită, pește, somon, pește-spadă, ton, seminte de floarea soarelui și alune. Pâinea și cerealele sunt, de obicei, imbogatite cu niacina. În plus, alimentele care contin triptofan, un aminoacid pe care corpul il converteste în niacina includ carne de pasăre, carne rosie, oua, si produse lactate.

Forme disponibile:

Vitamina B3 este disponibile în mai multe forme diferite de suplimente: niacinamida, niacina, și inozitol hexaniacinat. Niacina este disponibila sub formă de comprimate sau capsule în formula obisnuita și cu eliberare prelungita. Comprimatele și capsule cu eliberare prelungita pot avea mai putine efecte secundare decat forma obisnuita. Indiferent de ce formă de niacina se utilizeaza, medicii recomanda efectuarea periodica de teste funcționale hepatice atunci când se utilizează doze mari (peste 100 mg pe zi) de niacină.

(7)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Publicat pe

Vitamina B6

Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vitamina B6 mai este cunoscuta si sub numele de piridoxină.

Vitamina B6, este o vitamina solubila in apă. Aceasta înseamnă că aveţi nevoie de ea în fiecare zi, pentru că nu poate fi stocata în organism.

Ar trebui sa obtineti vitamina B6 din dieta zilnica, astfel:

1-4 mg pe zi pentru bărbaţi

1,2 mg pe zi, pentru femei

Vitamina B6 are un număr important de funcţii:

– cu ajutorul B6, organismul poate utiliza si depozita energia din proteinele şi carbohidraţii găsiti în alimente

– ajută la formarea hemoglobinei (substanţa care transportă oxigenul din sange catre celule)

Utilizarea unor mari cantităţi de vitamina B6 (mai mult de 200 mg pe zi), sau luarea unor cantitati peste normal o perioadă indelungata, poate conduce la pierderea senzaţiei / simturilor periferice în braţe şi picioare, asa numita neuropatie periferică. Totusi, aceste simptome sunt reversibile, cu exceptia cazului in care s-au luat cantităţi mari de vitamina B6 mai mult de câteva luni, caz in care efectul este ireversibil.

Piridoxina clorhidrat este fotosensibila şi se degradeaza încet atunci când este expusa la lumină.

Piridoxina se găseşte în carnea de pui (4,2 mg / kg), peşte, ficat, rinichi, carne de porc, ouă (1,1 mg / kg), lapte, germeni de grau (11,5 mg / kg) şi drojdie de bere (25 mg / kg). Alte surse includ orez brun (5,5 mg / kg), soia (6,3 mg / kg), ovăz, boabe de grâu, arahide şi nuci (7,3 mg / kg). Depozitarea pe termen lung, conservarea, prăjirea şi prelucrarea produselor alimentare poate distruge piridoxina. Fierberea reduce conţinutul de piridoxina din alimente, din cauza pierderilor în apă.

Vitamina B6 se gaseste in: banane, varza alba, porumb, peşte, orz, soia, orez brun, tărâţe de grâu.

(3)


Raspandeste cu incredere
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •